Nu…

Nu opri ploaia,

Las-o sa toarne picaturi cristaline, sa cada peste sufletul meu, sa curete campul de lupta, sa spele cadavrele sentimentelor mele, moarte in lupta.

Nu domoli vantul,

Lasa-l sa ma bata. Sa-mi biciuiasca mintea, sa alunge amnezia asta. Sa spulbere in bataia lui fumul de tigare al iubirii arse.

Nu ascunde soarele,

Lasa-l sa apara sfios printre nori, sa-mi incalzeasca inima, sa o dezmierde, sa ii alunge umbrele.

Lasa vremea sa ajunga la mine, sa alunge furtuna din mintea mea,uraganul din suflet, tornada din inima. lasa ploai, vantu, soarele sa ma intregeasca si apoi pune-mi trupul inert pe patul de gheata, in Iadul inghetat, in raiul in flacari, inveleste-ma cu plapuma dulce a fulgilor de nea.

Lasa-mi sufletul amortit sa inceapa sa simta tot dinou, sa absoarba caldura ghetii si flacara inimii mele sa palpaie printre fluturii de nea.

Lasa-ma…Lasa-ma sa devin una cu vremea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s